Carti Anatomie & Embriologie

Callisto

Atlas de Anatomie a Omului, Sistemul Nervos si Organele de Simt

(0)

170,20 lei

Co-ediție cu Thieme Verlag Germania

Numărul de studenţi, dar şi de colegi din sfera științelor biomedicale care au studiat neuroanatomia prin mijlocirea acestui volum a fost în continuă creştere, iar astfel volumul şi-a dovedit utilitatea. Creşterea rapidă a volumului cunoştinţelor în domeniul neuroştiinţelor ne obligă să actualizam permanent informaţia. Numai în ultimii câţiva ani s-au făcut noi descoperiri care ne-au modificat felul în care privim structura şi funcţiile sistemului nervos. A fost prin urmare necesară actualizarea şi suplimentarea cunoştinţelor deja existente. Au fost adăugate secţiuni noi; de exemplu, o secţiune despre metodele moderne în neuroanatomie, o secţiune despre receptorii pentru neurotransmiţători, şi o introducere în studiile imagistice moderne utilizate frecvent în unităţile spitaliceşti. Aplicațiile clinice au fost menținute şi actualizate astfel încât să asigure o legătură cât mai bună cu contextul clinic. Scopul a fost să furnizeze studentului nu numai cunoştinţe solide de neuroanatomie, ci şi o bază importantă în domeniul interdisciplinar al neuroştiinţelor. Mai mult, studentul intră în contact cu aspectele clinice ale acelor domenii medicale în care neuroanatomia deţine un rol important.

Formatul în policromie contribuie la prezentarea mai clară şi mai uniformă a informaţiilor. Astfel, pe parcursul întregii cărţi, căile senzitive sunt prezentate în culoare albastră, căile motorii în culoare roşu, fibrele parasimpatice în culoare verde, iar fibrele simpatice în culoare galben.

Cuprins

Sistemul nervos Introducere Sistemul nervos - prezentare generală Dezvoltare şi subdiviziuni Circuite funcţionale Poziţia sistemului nervos în organism Dezvoltarea şi structura creierului Dezvoltarea creierului Anatomia creierului Evoluţia creierului Elemente de bază ale sistemului nervos Neuronul Metode utilizate în neuroanatomie Ultrastructura unei celule nervoase Sinapsa Localizarea Structura Funcţia Tipuri de sinapse Neurotransmiţători Transportul axonal Receptorii pentru neurotransmiţători Transmiterea sinaptică Sisteme neuronale Circuite neuronale Fibra nervoasă Ultrastructura tecii de mielină Dezvoltarea tecii de mielină în sistemul nervos periferic Dezvoltarea fibrelor nervoase nemielinizate Structura tecii de mielină în SNC Nervul periferic Nevroglia Vasele de sânge Măduva spinării şi nervii spinali Prezentare generală Măduva spinării Structura Arcuri reflexe Substanţa cenuşie şi sistemul intrinsec Măduva spinării în secţiune transversală Căile ascendente Căile descendente Aspectul căilor Vascularizaţia măduvei spinării Ganglionul spinal şi rădăcinile posterioare Meningele spinal Inervația segmentară Sindroamele medulare Nervii periferici Plexurile nervoase Plexul cervical (C–C) Ramurile posterioare (C–C) Plexul brahial (C–T) Segmentul supraclavicular Segmentul subclavicular Nervii trunchiului Ramurile posterioare Ramurile anterioare Plexul lombo-sacral Plexul lombar Plexul sacral Trunchiul cerebral şi nervii cranieni Prezentare generală Organizare longitudinală Nervii cranieni Baza craniului Nucleii nervilor cranieni Bulbul rahidian Secţiune transversală la nivelul nervului hipoglos Secţiune transversală la nivelul nervului vag Puntea Secţiune transversală la nivelul genunchiului nervului facial Secţiune transversală la nivelul nervului trigemen Nervii cranieni (V, VII – XII) Nervul hipoglos Nervul accesor Nervul vag Nervul glosofaringian Nervul vestibulo-cohlear Nervul facial Nervul trigemen Ganglionii parasimpatici Ganglionul ciliar Ganglionul pterigopalatin Ganglionul otic Ganglionul submandibular Mezencefalul Structura Secţiune transversală la nivelul coliculilor inferiori ai mezencefalului Secţiune transversală la nivelul coliculilor superiori ai mezencefalului Secţiune transversală prin regiunea pretectală a mezencefalului Nucleul roşu şi substanţa neagră Nervii musculaturii oculare (Nervii cranieni III, IV şi VI) Nervul abducens Nervul trohlear Nervul oculomotor Căile lungi Fasciculul corticospinal şi fibrele corticonucleare Lemniscul medial Fasciculul longitudinal medial Conexiunile internucleare ale nucleilor trigeminali Tractul central al tegmentului Fasciculul longitudinal posterior Formaţiunea reticulată Histochimia trunchiului cerebral Cerebelul Structura Subdiviziuni Nucleii şi pedunculii cerebeloşi Cortexul cerebelului Circuite neuronale Organizarea funcţională Proiecţiile fibrelor Rezultatele stimulării experimentale Căile cerebeloase Pedunculul cerebelos inferior (corpul restiform) Pedunculul cerebelos mijlociu (brachium pontis) Pedunculul cerebelos superior (brachium conjunctivum) Diencefalul Dezvoltarea prozencefalului Linia de demarcaţie telo-diencefalică Structura Segmente Secţiune frontală la nivelul chiasmei optice Secţiune frontală la nivelul tuber cinereum Secţiune frontală la nivelul corpilor mamilari Epitalamusul Habenula Glanda pineală Talamusul dorsal Nucleii talamici specifici Nucleii talamici nespecifici Grupul nuclear anterior Grupul nuclear medial Nucleul centromedian Grupul nuclear lateral Grupul nuclear ventral Corpul geniculat lateral Corpul geniculat medial Pulvinar Secţiune frontală prin talamusul rostral Secţiune frontală prin talamusul caudal Subtalamusul Subdiviziuni Răspunsurile la stimularea subtalamusului Hipotalamusul Hipotalamusul sărac mielinizat Hipotalamusul bogat mielinizat Vascularizaţie Conexiunile hipotalamusului slab mielinizat Conexiunile hipotalamusului bogat mielinizat Topografie funcţională la nivelul hipotalamusului Hipotalamusul şi hipofiza Dezvoltarea şi segmentarea hipofizei Infundibulum Vascularizaţia hipofizei Sistemul neuroendocrin Telencefalul Prezentare generală Subdiviziunile emisferei Rotaţia emisferei Evoluţia Cortexul cerebral Lobii cerebrali Secţiuni prin telencefal Secţiuni frontale Secţiuni orizontale Paleocortexul şi corpul amigdaloid Paleocortexul Corpul amigdaloid Conexiunile Arhicortexul Subdiviziuni şi importanţă funcțională Cornul lui Ammon Conexiunile Cortexul hipocampului Neostriatul Insula Neocortexul Straturile corticale Coloanele verticale Tipuri de celule ale neocortexului Conceptul modular Ariile corticale Lobul frontal Lobul parietal Lobul temporal Lobul occipital Tracturile Asimetria emisferică Proceduri imagistice Radiografia cu contrast Tomografia computerizată Imagistica prin rezonanţă magnetică PET şi SPECT Sistemele cerebrovascular şi ventricular Sistemul cerebrovascular Arterele Artera carotidă internă Ariile de vascularizaţie Venele Venele cerebrale superficiale Venele cerebrale profunde Spaţiile lichidului cefalorahidian Prezentare Plexul coroid Ependimul Organe circumventriculare Meningele Dura mater Arahnoida Pia mater Sistemul nervos autonom Prezentare generală Sistemul nervos autonom central Sistemul nervos autonom periferic Sistemele adrenergic şi colinergic Circuite neuronale Trunchiul simpatic Segmentele toracic superior şi cervical Segmentele toracic inferior şi abdominal Inervaţia tegumentului Sistemul nervos autonom în periferie Fibrele eferente Fibrele aferente Plexul intramural Neuronii autonomi Sisteme funcţionale Funcţia creierului Sistemele motorii Fasciculul corticospinal Sistemul motor extrapiramidal Conexiunile funcţionale ale sistemului motor extrapiramidal Placa motorie Organul tendinos Fusul neuromuscular Calea motorie finală comună Sistemele senzitive Organele senzitive cutanate Calea sensibilităţii epicritice Căile sensibilităţii protopatice Organul gustativ Organul olfactiv Sistemul limbic Prezentare Girusul cingulat Aria septală Organele senzitive Ochiul Structura Pleoapele, aparatul lacrimal şi cavitatea orbitală Muşchii globului ocular Globul ocular Segmentul anterior al globului ocular Vascularizaţia Fundul de ochi Retina Nervul optic Fotoreceptorii Calea vizuală şi reflexele oculare Calea vizuală Organizarea topografică a căii vizuale Reflexele oculare Urechea Structura Prezentare Urechea externă Urechea medie Urechea internă Cohleea Organul lui Corti Aparatul vestibular Celulele senzitive vestibulare Calea auditivă şi căile vestibulare Calea auditivă Căile vestibulare Lectură suplimentară Index

Callisto

Gray's Anatomy, The Anatomical Basis of Clinical Practice

(0)

1.411,58 lei

In 1858, Drs. Henry Gray and Henry Vandyke Carter created a book for their surgical colleagues that established an enduring standard among anatomical texts. After more than 150 years of continuous publication, Gray’s Anatomy remains the definitive, comprehensive reference on the subject, offering ready access to the information you need to ensure safe, effective practice.

This 41st edition has been meticulously revised and updated throughout, reflecting the very latest understanding of clinical anatomy from field leaders around the world. The book’s traditional lavish art programme and clear text have been further honed and enhanced, while major advances in imaging techniques and the new insights they bring are fully captured in new state-of-the-art X-ray, CT, MR, and ultrasonic images.

The completely reconfigured accompanying eBook version is richly enhanced with additional content and media, covering all the body regions, cell biology and embryogenesis. This unlocks a whole new level of related information, interactivity and understanding, in keeping with the spirit of innovation that has characterized Gray’s Anatomy since its inception.

KEY FEATURES

Presents the most detailed and dependable coverage of anatomy available anywhere.
Regional organization collects all relevant material on each body area together in one place, making access to core information easier for clinical readers.
Anatomical information is matched with key clinical information where relevant.
Numerous clinical discussions emphasize considerations that may affect medical care.

NEW TO THIS EDITION

Each chapter has been edited by experts in their field, ensuring access to the very latest evidence-based information on that topic.
More than 1, 000 completely new photographs, including an extensive electronic collection of the latest X-ray, CT, MR, and histological images.
The downloadable Expert Consult eBook version included with your purchase allows you to search all of the text, figures, references and videos from the book on a variety of devices.
Carefully selected electronic enhancements include additional text, tables, illustrations, labelled imaging and videos - as well as 24 specially invited ‘Commentaries’ on new and emerging topics related to anatomy.

Callisto

Langman Embriologie Medicala

(0)

213,13 lei

Autor: T.W.Sadler

ISBN: 9786068043425

Editura: Medicală Callisto

Anul publicării: 2019

Ediția: 10 revizuită

Pagini: 386 pag., 500 ilustrații

Format: 18 x 25 cm, policrom

Ediţia a zecea a volumului Langman Embriologie Medicală continuă tradiţia stabilită de prima publicare în 1963 şi aduce la lumină o descriere concisă, dar completă a fundamentelor embriologiei şi implicaţiilor clinice ale acestora, elemente a căror cunoaştere este esenţială pentru diagnosticarea malformaţiilor congenitale şi aplicarea măsurilor preventive.

Progresele recente din domeniul geneticii, al biologiei dezvoltării, medicinei maternofetale şi sănătăţii publice au contribuit semnificativ la întregirea cunoştinţelor despre embriologie şi relevanţa sa în practica clinică. Deoarece malformaţiile congenitale constituie principala cauză a mortalităţii infantile şi un factor determinant major al diferitelor tipuri de invalidităţi, şi având în vedere că au fost puse la punct strategii noi de prevenţie, înţelegerea principiilor embriologiei este deosebit de importantă pentru întregul personal medical.

Volumul Langman Embriologie Medicală oferă cititorilor o combinaţie ideală între text, diagrame şi imagini de microscopie electronică. Conceptele fundamentale ale embriologiei sunt susţinute de numeroase exemple clinice ale efectelor anomaliilor proceselor de dezvoltare.

Trăsăturile enumerate mai jos sunt metode pedagogice eficiente care facilitează însuşirea cunoştinţelor de către studenţi.

Organizarea materialului: Langman Embriologie Medicală este un volum organizat în două părţi.

Prima parte oferă informaţii generale despre primele stadii ale dezvoltării, de la perioada de gametogeneză până la perioada embrionară; aceste capitole cuprind şi informaţii despre dezvoltarea placentei şi a fătului, diagnosticul prenatal şi malformaţiile congenitale.

Partea a doua descrie procesele fundamentale ale embriogenezei pentru fiecare sistem de organe.

Biologie moleculară: Datorită rolului în continuă creştere al biologiei moleculare şi geneticii în studiul embriologiei şi al malformaţiilor congenitale, primul capitol al acestei cărţi a fost adăugat cu scopul de a descrie principiile moleculare fundamentale. În cadrul acestui capitol sunt descrise căile principale de semnalizare şi sunt identificate moleculele semnal cheie. În plus, au fost reactualizate informaţiile despre dezvoltarea normală şi anormală, la care s-au adăugat date şi imagini noi.

Ilustraţii: Volumul conţine aproape 400 de ilustraţii menite să faciliteze înţelegerea informaţiilor cuprinse în text; acestea includ reprezentări grafice (policromie), imagini de microscopie electronică şi fotografii ale unor cazuri clinice. În cadrul acestei ediţii, cca. 200 dintre desenele şi fotografiile cazurilor clinice sunt în policromie. Fotografiile color ale embrionilor umani (unele dintre acestea fiind efectuate in utero) au fost utilizate pentru a înlocui multe dintre imaginile de microscopie electronică. Aceste fotografii sunt remarcabile şi ilustrează dezvoltarea embrionară. Corelaţii clinice: Adiţional la descrierea evenimentelor fiziologice, fiecare capitol conţine corelaţii clinice prezentate într-un cadru rectangular. Acestea au rolul de a furniza informaţii despre malformaţiilor congenitale şi alte entităţi clinice asociate conceptelor embriologice. Pentru ilustrarea acestor concepte au fost utilizate fotografii color ale pacienţilor.

Rezumat: La sfârşitul fiecărui capitol există un rezumat care cuprinde o revizuire concisă a noţiunilor cheie descrise în detaliu pe parcursul capitolului respectiv. Probleme: Aceste probleme testează capacitatea studentului de a aplica informaţiile acumulate în cadrul capitolului respectiv. Răspunsul detaliat la probleme poate fi regăsit în anexa de la finalul acestui volum. Glosar de termeni: Glosarul de termeni cheie, adăugat cu ocazia acestei ediţii şi localizat la finalul volumului, este util pentru consultarea rapidă a noţiunilor.

Ediţia a zecea a volumului Langman Embriologie Medicală se constituie într-o resursă valoroasă de informaţii, care oferă o abordare facilă şi inovatoare a embriologiei şi relevanţei clinice a acesteia.

CUPRINS

Partea întâi Embriologie generală Capitolul 1 Embriologia: frontiere vechi şi noi şi introducere în mecanismele moleculare de reglare şi de semnalizare, 3 Importanţă clinică, 3 Scurt istoric al embriologiei, 3 Introducere în mecanismele moleculare de reglare şi de semnalizare, 5 Capitolul 2 Gametogeneza: transformarea celulelor germinative în gameţi masculini şi gameţi feminini, 11 Celulele germinative primordiale, 11 Corelaţii clinice, 11 Teoria cromozomială a eredităţii, 11 Corelaţii clinice, 14 Modificări morfologice produse în decursul procesului de maturare a gameţilor, 22 Corelaţii clinice, 28 Capitolul 3 Prima săptămână de dezvoltare: de la ovulaţie la implantare, 31 Ciclul ovarian, 31 Corelaţii clinice, 32 Fertilizarea, 35 Corelaţii clinice, 37 Procesul de clivare, 38 Formarea blastocistului, 38 Corelaţii clinice, 40 Uterul în momentul implantării, 41 Capitolul 4 A doua săptămână de dezvoltare: discul embrionar bilaminar, 45 Ziua 8, 45 Ziua 9, 45 Zilele 11 şi 12, 45 Ziua 13, 49 Corelaţii clinice, 49 Capitolul 5 A treia săptămână de dezvoltare: discul embrionar trilaminar, 55 Gastrulaţia: formarea mezodermului şi a endodermului embrionar, 55 Formarea notocordului, 55 Stabilirea axelor corpului, 56 Harta specificităţii celulare este stabilită în timpul gastrulaţiei, 60 Creşterea discului embrionar, 60 Corelaţii clinice, 62 Dezvoltarea ulterioară a trofoblastului, 63 Capitolul 6 Intervalul dintre săptămâna 3 şi săptămâna 8: perioada embrionară, 67 Structurile derivate din stratul germinativ ectodermic, 67 Structurile derivate din stratul germinativ mezodermic, 72 Corelaţii clinice, 79 Structurile derivate din stratul germinativ endodermic, 79 Formarea structurilor caracteristice axei antero-posterioare: controlul exercitat de genele homeotice, 83 Aspectul exterior al embrionului în timpul lunii a doua, 84 Corelaţii clinice, 84 Capitolul 7 Intervalul dintre luna a treia şi naştere: fătul şi placenta, 89 Dezvoltarea fătului, 89 Corelaţii clinice, 93 Membranele fetale şi placenta, 93 Corelaţii clinice, 95 Structura placentei, 95 Corelaţii clinice, 100 Corelaţii clinice, 101 Sacul amniotic şi cordonul ombilical, 101 Corelaţii clinice, 102 Modificările suferite de placentă la sfârşitul sarcinii, 103 Lichidul amniotic, 103 Corelaţii clinice, 104 Membranele fetale la gemeni, 104 Corelaţii clinice, 104 Parturiţia (naşterea), 107 Corelaţii clinice, 109 Capitolul 8 Malformaţiile congenitale şi diagnosticul prenatal, 111 Malformaţiile congenitale, 111 Corelaţii clinice, 118 Diagnosticul prenatal, 118 Terapia fetală, 121 Partea a doua Embriologia organelor şi sistemelor Capitolul 9 Sistemul scheletic, 125 Craniul, 125 Viscerocraniul, 127 Corelaţii clinice, 128 Membrele, 132 Corelaţii clinice, 137 Vertebrele şi coloana vertebrală, 140 Corelaţii clinice, 141 Coastele şi sternul, 141 Capitolul 10 Sistemul muscular, 143 Musculatura striată (scheletică), 143 Reglarea moleculară a dezvoltării musculaturii, 143 Distribuţia specifică a musculaturii, 143 Structurile derivate din celulele musculare precursoare, 144 Musculatura capului, 146 Musculatura membrelor, 146 Corelaţii clinice, 148 Miocardul, 148 Musculatura netedă, 148 Capitolul 11 Cavităţile corpului, 151 Formarea cavităţii intraembrionare, 151 Corelaţii clinice, 151 Membranele seroase, 153 Diafragmul şi cavitatea toracică, 153 Formarea diafragmului, 154 Corelaţii clinice, 157 Capitolul 12 Sistemul cardiovascular, 159 Stabilirea câmpului cardiogen, 159 Formarea şi poziţionarea tubului cardiac, 159 Formarea ansei cardiace, 162 Corelaţii clinice, 163 Reglarea moleculară a dezvoltării cardiace, 165 Dezvoltarea sinusului venos, 165 Formarea septurilor cardiace, 167 Corelaţii clinice, 168 Corelaţii clinice, 172 Corelaţii clinice, 177 Formarea sistemului de conducere al inimii, 180 Dezvoltarea sistemului vascular, 180 Corelaţii clinice, 184 Corelaţii clinice, 189 Circulaţia înainte şi după naştere, 189 Capitolul 13 Sistemul respirator, 195 Formarea primordiilor plămânilor, 195 Corelaţii clinice, 195 Laringele, 195 Traheea, bronhiile şi plămânii, 197 Maturarea plămânilor, 199 Corelaţii clinice, 200 Capitolul 14 Sistemul digestiv, 203 Diviziunile tubului digestiv, 203 Reglarea moleculară a dezvoltării tubului digestiv, 203 Mezenterele, 203 Proenteronul, 206 Corelaţii clinice, 206 Corelaţii clinice, 210 Corelaţii clinice, 214 Reglarea moleculară a formării ficatului, 215 Pancreasul, 215 Corelaţii clinice, 217 Mezenteronul, 217 Corelaţii clinice, 220 Metenteronul, 224 Corelaţii clinice, 226 Capitolul 15 Sistemul urogenital, 229 Sistemul urinar, 229 Corelaţii clinice, 234 Corelaţii clinice, 236 Corelaţii clinice, 238 Sistemul genital, 239 Corelaţii clinice, 247 Corelaţii clinice, 250 Corelaţii clinice, 251 Corelaţii clinice, 254 Capitolul 16 Dezvoltarea capului şi a gâtului, 257 Arcurile faringiene, 257 Recesurile faringiene, 261 Fantele faringiene, 264 Reglarea moleculară a dezvoltării regiunii faciale, 264 Corelaţii clinice, 267 Limba, 269 Corelaţii clinice, 270 Glanda tiroidă, 270 Corelaţii clinice, 270 Regiunea facială, 271 Segmentul intermaxilar, 272 Palatul secundar, 273 Corelaţii clinice, 273 Cavităţile nazale, 278 Dinţii, 278 Reglarea moleculară a dezvoltării dinţilor, 281 Corelaţii clinice, 282 Capitolul 17 Sistemul nervos central, 285 Măduva spinării, 285 Corelaţii clinice, 293 Creierul, 295 Corelaţii clinice, 301 Reglarea moleculară a dezvoltării creierului, 305 Corelaţii clinice, 307 Nervii cranieni, 311 Sistemul nervos autonom, 311 Corelaţii clinice, 315 Capitolul 18 Urechea, 317 Urechea internă, 317 Urechea medie, 320 Urechea externă, 322 Corelaţii clinice, 322 Capitolul 19 Globii oculari, 325 Cupa optică şi vezicula cristaliniană, 325 Retina, irisul şi corpul ciliar, 325 Cristalinul, 326 Coroida, sclera şi corneea, 326 Corpul vitros, 329 Nervul optic, 330 Reglarea moleculară a dezvoltării globilor oculari, 330 Corelaţii clinice, 331 Capitolul 20 Sistemul tegumentar Tegumentul, 335 Corelaţii clinice, 335 Corelaţii clinice, 336 Firele de păr, 336 Corelaţii clinice, 337 Glandele mamare, 337 Corelaţii clinice, 338 Partea a treia Anexe Răspunsuri la probleme, 341 Glosar de termeni cheie, 349 Figurile, 355 Index, 359

Callisto

Lexicon de Anatomie a Omului, Etimologia Termenilor Anatomici

(0)

113,46 lei

Cartea de faţă încearcă în mod unic în sfera editorială naţională și internaţională să abordeaze vocabularul anatomiei umane din punct de vedere etimologic. Oricine este interesat își poate dezvolta cunoștinţele prin înţelegerea originii cuvântului!

Etimologia este nucleul cărţii, iar istoria medicală și definiţiile anatomice completează întreaga structură.

Dicţionarul are menirea de a face lumină asupra terminologiei anatomice, uneori fragmentar înţeleasă și poziţionează substanţa fiecărui termen anatomic ca ADN al cunoașterii medicale.

Odată ce ai început cartea, vei fi nerăbdător să citești pagina următoare! Dezvoltarea profesională medicală este scopul acestui volum care ţintește rădăcinile procesului de învăţare și cunoaștere, adresîndu-se în special tinerilor care se formează în domeniul știinţelor medicale.

CUVÎNT ÎNAINTE

Primii termeni anatomici care să numească părți ale corpului sau diferite organe, au apărut probabil odată cu dezvoltarea limbajului și au o istorie care se pierde în negura vremurilor.

Astfel, mulți termeni anatomici au fost creați după comparații imaginate de autorii lor, cum ar fi: nucleul lenticular după asemănarea cu o lentilă, apofiza crista galli după asemănarea cu creasta de cocoș etc. Alți termeni au fost inspirați din mitologie și obiceiuri religioase: iris de la Iris, zeița curcubeului, muntele lui Venus, cornul lui Amon, sacrum – după obiceiul sacrificiilor, de a oferi o ofrandă zeilor, regiunea sacrală a animalului etc. Se ajunsese ca unele noțiuni anatomice să aibă în diverse limbi, nume și înțelesuri diferite. Totuși, limbajul anatomic este fundamentul limbajului medical, iar tendința de universalitate, de răspîndire și utilizare a termenilor a dus la convingerea că este necesar un limbaj comun, cu denumiri larg acceptate pentru aceleași formațiuni.

Prima lucrare cunoscută, care adună laolaltă termenii anatomici folosiți la vremea respectivă, a fost scrisă în limba greacă în jurul anului 100 p. Chr. de către Rufus din Efes: tratatul de terminologie anatomică „Despre numirea părţilor corpului”. Nefiind o nomenclatură propriu-zisă (standardizată), a putut să prolifereze anarhic în secolele următoare, adăugîndu-i-se un amestec de termeni de origine latină, greacă, arabă, numeroase omonime și sinonime, ajungîndu-se în anul 1800 la aproximativ 50. 000 de termeni, imposibil de utilizat. Mari figuri ale medicinei antice, Hippocrate (460-370 a. Chr), Celsus (25 a. Chr. - 50 p. Chr.) folosesc pentru prima oară termenii utilizați și astăzi: acromion, peritoneu, cartilaj, patelă. Galenus din Pergam (129-200 p. Chr.) folosește termeni ca epifiză, epididim, pilor, tars, aponevroză etc.

Primul tratat cu un grad înalt de corectitudine în știința anatomiei a fost cel al lui Andreas Vesalius (1514-1564) ”De humani corporis fabrica – libri septem”, publicat la Basel în 1543 – în care se explică cea mai mare parte a termenilor și care înlocuiește termenii din arabă și greacă cu termeni latini. Sunt de asemenea considerați părinți ai terminologiei anatomice Jacques Dubois, (Jacobus 1478-1555), profesorul lui Vesalius, Henle (1809-1885), Gegenbauer (1826-1903), Testut (1849 – 1925) etc.

În 1880 Joseph Hyrtl (1810-1894) propune o reformă a limbajului anatomic prin folosirea a 5600 de termeni numai în limba latină. Societatea Anatomiștilor Germani (Anatomische Gesellschaft) propune după 15 ani de consultări, în 1895 (Basel) la Congresul Internațional al Anatomiștilor, B. N. A. (Basiliensia Nomina Anatomica) o nouă terminologie în care se înlocuiesc termenii vechi, improprii, și se folosesc termeni numai în limba latină, nume proprii cu acordul autorilor (ex. valvula ileocecalis Bauhini sau ligamentum venosum Arantii etc.). Această variantă nu a fost considerată satisfăcătoare. Multe țări europene - Franța, Marea Britanie - nu o acceptă.

În 1936 tot Societatea Germană de Anatomie propune J. N. A. (JENA – Jenaensia Nomina Anatomica) cu mici modificări (de exemplu, superior în loc de cranial, anterior în loc de ventral), dar care nu a fost nici ea unanim acceptată.

În 1955, la al VI-lea Congres Internațional de Anatomie de la Paris, se adoptă P. N. A. (Parisiensia Nomina Anatomica) cu 5640 termeni, se renunță la numele proprii, se preiau aproximativ 76% termeni din B. N. A., 4, 9% din J. N. A și 3, 5% denumiri noi.

Dezvoltarea accelerată a medicinei a impus ulterior numeroase revizuiri, care s-au realizat la congresele din 1960 New York, 1970 Leningrad, 1975 Tokyo, 1980 Mexico. În 1977 se adaugă și Nomina Embriologica. În 1936 la Milano IFAA (Federația Internațională a Asociațiilor Anatomiștilor) propune înființarea ”Comisiei Internaționale de Dezvoltare și Supraveghere a Nomeclaturii Anatomice” la care a fost cooptată și România, în cadrul Congresului din Mexico (1980).

Ultima variantă a Nomenclaturii Anatomice a fost propusă în 1989 la al XIII- lea Congres Internațional de Anatomie și a fost creat F. C. A. T (Federative Committee on Anatomical Terminology) pentru revizuirea Nomina Anatomica. Se creează astfel o nouă variantă de nomenclatură, Terminologia Anatomica, publicată într-o primă ediție în 1998, și o a doua ediție în 2011.

Dicționarul de față se adresează în egală măsură tinerilor în formare, studenților la medicină, medicilor și profesioniștilor implicați în sfera medicinei, biologilor și tuturor celor pentru care clarificarea noțiunilor de anatomie este o prioritate și a fost desăvîrșit pentru o mai bună înțelegere a termenilor medicali, și pentru însușirea și comunicarea facilă a acestora. Considerînd anatomia fundament al științelor medicale, ne-am străduit să aducem lumină asupra vocabularului pe care studiul acesteia îl implică frecvent, cu speranța că orice lămurire va facilita o cunoaștere și însușire mai bună a acestei științe.

Studiul, cunoașterea și asimilarea noțiunilor de anatomie necesită un efort susținut și condus încă din timpul studenției. Metodele de studiu al anatomiei s-au diversificat odată cu evoluția universului digital, a internetului și a noilor tehnologii imagistice care întregesc cunoașterea și asimilarea alături de manualele și atlasele clasice. Această evoluție nu poate nicidecum înlocui practica și disecția la cadavru, experiența dobândită la patul bolnavului, studiul structurat, profesorii cu experiență și, în mod special, dorința nestăvilită de cunoaștere. Unicitatea, complexitatea și perfecțiunea structurii corpului uman necesită aprofundarea și înțelegerea, dincolo de asimilarea mecanicistă a unor termeni și noțiuni, cât mai acurată a detaliului, iar volumul de față are menirea de a lumina și clarifica vocabularul anatomiei.