Carti Obstetrica Ginecologie

Prima ediție a cărții Novak Ginecologie, scrisă de distinsul Dr. Emil Novak de la Johns Hopkins University School of Medicine, a devenit un tratat de referință pentru practica ginecologică pe plan internațional. Această ediție a păstrat formatul celor trei ediții precedente, care a fost îmbogățit cu ilustrații în policromie și cu reproduceri fotografice.

Ca și în cazul edițiilor precedente, volumul are scopul de a aduce informații cuprinzătoare din specialitatea ginecologiei. Toate capitolele au fost atent revizuite astfel încât să conțină informații și referințe de actualitate. Ilustrațiile și fotografiile au fost actualizate. În această ediție au fost adăugate două capitole noi – unul despre fibroamele uterine, aceasta fiind o problemă foarte des întâlnită la femei, și altul despre chirurgia robotică, ținând cont de utilizarea tot mai frecventă a acestei tehnologii în intervențiile ginecologice.

Acest tratat, cu origini în cadrul facultății Jonhs Hopkins University School of Medicine, continuă să reflecte contribuțiile acestei instituții de prestigiu. După apariția ediției a 5-a și decesul ulterior al Dr. Novak în 1957, mulți medici de la Jonhs Hopkins și unii membrii de la facultatea Vanderbilt au dus mai departe această tradiție: Dr. Edmund R. Novak până la ediția a 9-a în 1979; Dr. Howard W. Jones, Jr. și Dr. Georgeanna Seegar Jones până la ediția a 10-a în 1981; și Dr. Dr. Howard W. Jones, III, Dr. Loonie S. Burnett și Dr. Anne Colston Wentz până la ediția a 11-a în 1988. Acești editori, asistați de mulți consultanți de la facultatea Jonhs Hopkins, în special Dr. J. Donald Woodruff și Dr. Conrad G. Julian, au contribuit la definirea specialității ginecologiei în a doua jumătate a secolului XX. Toți acești medici au conturat practica ginecologiei așa cum este ea cunoscută în prezent – cu terapii chirurgicale și medicale, endocrinologie reproductivă, tehnologii de reproducere asistată, oncologie ginecologică, uroginecologie, și boli infecțioase. Ca absolvent al Jonhs Hopkins University School of Medicine sunt mândru să contribui la această bogată tradiție.

 

Berek & Novak Ginecologie, ediția a 15-a, este structurată în opt secțiuni. Prima secțiune, Principiile practicii ginecologice, include evaluarea inițială a pacientei ginecologice, anamneza și examenul fizic, precum și abilitățile de comunicare medic-pacient. Această secțiune abordează principiile etice ale îngrijirii pacientei, evaluarea calității îngrijirii și creșterea acesteia, și epidemiologia afecțiunilor ginecologice. A doua secțiune, Principiile fundamentale, prezintă bazele științifice ale specialității – noțiuni de anatomie și embriologie, biologie moleculară și genetică, și fiziologie reproductivă. A treia secțiune, Medicina preventivă şi asistența medicală primară, se referă la importanța măsurilor de îngrijire primară pentru femei, care au evoluat și includ măsuri preventive, metode de screening, planificare familială, sexualitate, și probleme psihiatrice comune. A patra secțiune, Ginecologie generală, cuprinde bolile benigne ale tractului reproducător feminin, infecțiile pelviene, fibroamele uterine, afecțiunile algice, bolile intraepiteliale, managementul pierderii precoce a sarcinii și al sarcinii ectopice, și bolile benigne ale sânului. A cincea secțiune, Chirurgia ginecologică, abordează managementul perioperator și operator al afecțiunilor ginecologice benigne prin endoscopie, histerectomie și chirurgie robotică. A șasea secțiune este Uroginecologia și şi chirurgia pelviană reconstructivă. A șaptea secțiune, Endocrinologia reproductivă, cuprinde bolile principale care afectează creșterea, dezvoltarea și funcția reproductivă la femei de la pubertate până la instalarea menopauzei și după aceea. A opta secțiune, Oncologia ginecologică, tratează bolile maligne ale tractului reproducător feminin și cancerul de sân.

Ediţia a zecea a volumului Langman Embriologie Medicală continuă tradiţia stabilită de prima publicare în 1963 şi aduce la lumină o descriere concisă, dar completă a fundamentelor embriologiei şi implicaţiilor clinice ale acestora, elemente a căror cunoaştere este esenţială pentru diagnosticarea malformaţiilor congenitale şi aplicarea măsurilor preventive.

Progresele recente din domeniul geneticii, al biologiei dezvoltării, medicinei maternofetale şi sănătăţii publice au contribuit semnificativ la întregirea cunoştinţelor despre embriologie şi relevanţa sa în practica clinică. Deoarece malformaţiile congenitale constituie principala cauză a mortalităţii infantile şi un factor determinant major al diferitelor tipuri de invalidităţi, şi având în vedere că au fost puse la punct strategii noi de prevenţie, înţelegerea principiilor embriologiei este deosebit de importantă pentru întregul personal medical.

Volumul Langman Embriologie Medicală oferă cititorilor o combinaţie ideală între text, diagrame şi imagini de microscopie electronică. Conceptele fundamentale ale embriologiei sunt susţinute de numeroase exemple clinice ale efectelor anomaliilor proceselor de dezvoltare.

Trăsăturile enumerate mai jos sunt metode pedagogice eficiente care facilitează însuşirea cunoştinţelor de către studenţi.

Organizarea materialului: Langman Embriologie Medicală este un volum organizat în două părţi.

Prima parte oferă informaţii generale despre primele stadii ale dezvoltării, de la perioada de gametogeneză până la perioada embrionară; aceste capitole cuprind şi informaţii despre dezvoltarea placentei şi a fătului, diagnosticul prenatal şi malformaţiile congenitale.

Partea a doua descrie procesele fundamentale ale embriogenezei pentru fiecare sistem de organe.

Biologie moleculară: Datorită rolului în continuă creştere al biologiei moleculare şi geneticii în studiul embriologiei şi al malformaţiilor congenitale, primul capitol al acestei cărţi a fost adăugat cu scopul de a descrie principiile moleculare fundamentale. În cadrul acestui capitol sunt descrise căile principale de semnalizare şi sunt identificate moleculele semnal cheie. În plus, au fost reactualizate informaţiile despre dezvoltarea normală şi anormală, la care s-au adăugat date şi imagini noi.

Ilustraţii: Volumul conţine aproape 400 de ilustraţii menite să faciliteze înţelegerea informaţiilor cuprinse în text; acestea includ reprezentări grafice (policromie), imagini de microscopie electronică şi fotografii ale unor cazuri clinice. În cadrul acestei ediţii, cca. 200 dintre desenele şi fotografiile cazurilor clinice sunt în policromie. Fotografiile color ale embrionilor umani (unele dintre acestea fiind efectuate in utero) au fost utilizate pentru a înlocui multe dintre imaginile de microscopie electronică. Aceste fotografii sunt remarcabile şi ilustrează dezvoltarea embrionară. Corelaţii clinice: Adiţional la descrierea evenimentelor fiziologice, fiecare capitol conţine corelaţii clinice prezentate într-un cadru rectangular. Acestea au rolul de a furniza informaţii despre malformaţiilor congenitale şi alte entităţi clinice asociate conceptelor embriologice. Pentru ilustrarea acestor concepte au fost utilizate fotografii color ale pacienţilor.

Rezumat: La sfârşitul fiecărui capitol există un rezumat care cuprinde o revizuire concisă a noţiunilor cheie descrise în detaliu pe parcursul capitolului respectiv. Probleme: Aceste probleme testează capacitatea studentului de a aplica informaţiile acumulate în cadrul capitolului respectiv. Răspunsul detaliat la probleme poate fi regăsit în anexa de la finalul acestui volum. Glosar de termeni: Glosarul de termeni cheie, adăugat cu ocazia acestei ediţii şi localizat la finalul volumului, este util pentru consultarea rapidă a noţiunilor.

Ediţia a zecea a volumului Langman Embriologie Medicală se constituie într-o resursă valoroasă de informaţii, care oferă o abordare facilă şi inovatoare a embriologiei şi relevanţei clinice a acesteia.

Partea întâi Embriologie generală Capitolul 1 Embriologia: frontiere vechi şi noi şi introducere în mecanismele moleculare de reglare şi de semnalizare, 3 Importanţă clinică, 3 Scurt istoric al embriologiei, 3 Introducere în mecanismele moleculare de reglare şi de semnalizare, 5 Capitolul 2 Gametogeneza: transformarea celulelor germinative în gameţi masculini şi gameţi feminini, 11 Celulele germinative primordiale, 11 Corelaţii clinice, 11 Teoria cromozomială a eredităţii, 11 Corelaţii clinice, 14 Modificări morfologice produse în decursul procesului de maturare a gameţilor, 22 Corelaţii clinice, 28 Capitolul 3 Prima săptămână de dezvoltare: de la ovulaţie la implantare, 31 Ciclul ovarian, 31 Corelaţii clinice, 32 Fertilizarea, 35 Corelaţii clinice, 37 Procesul de clivare, 38 Formarea blastocistului, 38 Corelaţii clinice, 40 Uterul în momentul implantării, 41 Capitolul 4 A doua săptămână de dezvoltare: discul embrionar bilaminar, 45 Ziua 8, 45 Ziua 9, 45 Zilele 11 şi 12, 45 Ziua 13, 49 Corelaţii clinice, 49 Capitolul 5 A treia săptămână de dezvoltare: discul embrionar trilaminar, 55 Gastrulaţia: formarea mezodermului şi a endodermului embrionar, 55 Formarea notocordului, 55 Stabilirea axelor corpului, 56 Harta specificităţii celulare este stabilită în timpul gastrulaţiei, 60 Creşterea discului embrionar, 60 Corelaţii clinice, 62 Dezvoltarea ulterioară a trofoblastului, 63 Capitolul 6 Intervalul dintre săptămâna 3 şi săptămâna 8: perioada embrionară, 67 Structurile derivate din stratul germinativ ectodermic, 67 Structurile derivate din stratul germinativ mezodermic, 72 Corelaţii clinice, 79 Structurile derivate din stratul germinativ endodermic, 79 Formarea structurilor caracteristice axei antero-posterioare: controlul exercitat de genele homeotice, 83 Aspectul exterior al embrionului în timpul lunii a doua, 84 Corelaţii clinice, 84 Capitolul 7 Intervalul dintre luna a treia şi naştere: fătul şi placenta, 89 Dezvoltarea fătului, 89 Corelaţii clinice, 93 Membranele fetale şi placenta, 93 Corelaţii clinice, 95 Structura placentei, 95 Corelaţii clinice, 100 Corelaţii clinice, 101 Sacul amniotic şi cordonul ombilical, 101 Corelaţii clinice, 102 Modificările suferite de placentă la sfârşitul sarcinii, 103 Lichidul amniotic, 103 Corelaţii clinice, 104 Membranele fetale la gemeni, 104 Corelaţii clinice, 104 Parturiţia (naşterea), 107 Corelaţii clinice, 109 Capitolul 8 Malformaţiile congenitale şi diagnosticul prenatal, 111 Malformaţiile congenitale, 111 Corelaţii clinice, 118 Diagnosticul prenatal, 118 Terapia fetală, 121 Partea a doua Embriologia organelor şi sistemelor Capitolul 9 Sistemul scheletic, 125 Craniul, 125 Viscerocraniul, 127 Corelaţii clinice, 128 Membrele, 132 Corelaţii clinice, 137 Vertebrele şi coloana vertebrală, 140 Corelaţii clinice, 141 Coastele şi sternul, 141 Capitolul 10 Sistemul muscular, 143 Musculatura striată (scheletică), 143 Reglarea moleculară a dezvoltării musculaturii, 143 Distribuţia specifică a musculaturii, 143 Structurile derivate din celulele musculare precursoare, 144 Musculatura capului, 146 Musculatura membrelor, 146 Corelaţii clinice, 148 Miocardul, 148 Musculatura netedă, 148 Capitolul 11 Cavităţile corpului, 151 Formarea cavităţii intraembrionare, 151 Corelaţii clinice, 151 Membranele seroase, 153 Diafragmul şi cavitatea toracică, 153 Formarea diafragmului, 154 Corelaţii clinice, 157 Capitolul 12 Sistemul cardiovascular, 159 Stabilirea câmpului cardiogen, 159 Formarea şi poziţionarea tubului cardiac, 159 Formarea ansei cardiace, 162 Corelaţii clinice, 163 Reglarea moleculară a dezvoltării cardiace, 165 Dezvoltarea sinusului venos, 165 Formarea septurilor cardiace, 167 Corelaţii clinice, 168 Corelaţii clinice, 172 Corelaţii clinice, 177 Formarea sistemului de conducere al inimii, 180 Dezvoltarea sistemului vascular, 180 Corelaţii clinice, 184 Corelaţii clinice, 189 Circulaţia înainte şi după naştere, 189 Capitolul 13 Sistemul respirator, 195 Formarea primordiilor plămânilor, 195 Corelaţii clinice, 195 Laringele, 195 Traheea, bronhiile şi plămânii, 197 Maturarea plămânilor, 199 Corelaţii clinice, 200 Capitolul 14 Sistemul digestiv, 203 Diviziunile tubului digestiv, 203 Reglarea moleculară a dezvoltării tubului digestiv, 203 Mezenterele, 203 Proenteronul, 206 Corelaţii clinice, 206 Corelaţii clinice, 210 Corelaţii clinice, 214 Reglarea moleculară a formării ficatului, 215 Pancreasul, 215 Corelaţii clinice, 217 Mezenteronul, 217 Corelaţii clinice, 220 Metenteronul, 224 Corelaţii clinice, 226 Capitolul 15 Sistemul urogenital, 229 Sistemul urinar, 229 Corelaţii clinice, 234 Corelaţii clinice, 236 Corelaţii clinice, 238 Sistemul genital, 239 Corelaţii clinice, 247 Corelaţii clinice, 250 Corelaţii clinice, 251 Corelaţii clinice, 254 Capitolul 16 Dezvoltarea capului şi a gâtului, 257 Arcurile faringiene, 257 Recesurile faringiene, 261 Fantele faringiene, 264 Reglarea moleculară a dezvoltării regiunii faciale, 264 Corelaţii clinice, 267 Limba, 269 Corelaţii clinice, 270 Glanda tiroidă, 270 Corelaţii clinice, 270 Regiunea facială, 271 Segmentul intermaxilar, 272 Palatul secundar, 273 Corelaţii clinice, 273 Cavităţile nazale, 278 Dinţii, 278 Reglarea moleculară a dezvoltării dinţilor, 281 Corelaţii clinice, 282 Capitolul 17 Sistemul nervos central, 285 Măduva spinării, 285 Corelaţii clinice, 293 Creierul, 295 Corelaţii clinice, 301 Reglarea moleculară a dezvoltării creierului, 305 Corelaţii clinice, 307 Nervii cranieni, 311 Sistemul nervos autonom, 311 Corelaţii clinice, 315 Capitolul 18 Urechea, 317 Urechea internă, 317 Urechea medie, 320 Urechea externă, 322 Corelaţii clinice, 322 Capitolul 19 Globii oculari, 325 Cupa optică şi vezicula cristaliniană, 325 Retina, irisul şi corpul ciliar, 325 Cristalinul, 326 Coroida, sclera şi corneea, 326 Corpul vitros, 329 Nervul optic, 330 Reglarea moleculară a dezvoltării globilor oculari, 330 Corelaţii clinice, 331 Capitolul 20 Sistemul tegumentar Tegumentul, 335 Corelaţii clinice, 335 Corelaţii clinice, 336 Firele de păr, 336 Corelaţii clinice, 337 Glandele mamare, 337 Corelaţii clinice, 338 Partea a treia Anexe Răspunsuri la probleme, 341 Glosar de termeni cheie, 349 Figurile, 355 Index, 359